Arca lui Vladimir Mikhailovich

Ce frumos miroase caietul a cerneală proaspătă de tipar! Dacă aş fi întrebată ce mirosuri iubesc cel mai mult, asta aş spune: adulmecaţi aroma încă prezentă în caietul de festival abia început! (Şi ar mai fi pentru mine, de egală valoare dar cu savoarea lui vie şi extrem de insinuantă, mirosul grabnic trecător al florilor […]

Anotimpul dintre anotimpuri

Ziua de sâmbătă, 2 septembrie 2017 a început pentru mine vineri, pe întâi. Ca să pun început bun, mi-am zis că se cuvine să fac o călătorie spre răsărit exact la cota zero, pentru a putea măsura înălţimile momentului de la nivelul apei mării. Plec pe seară de-odată cu toţi cei ce se rostogolesc pentru […]

Din doi în doi

Aseară mi-am privit chipul de foarte aproape de oglindă. Mă uitam la harta înfăţişării mele încercând să dau măsura trecerii timpului după un reper foarte personal şi subiectiv. Nu căutam nici ultimul rid, nici părelnicul cearcăn şi nici oboseala zilei de ieri. Pur şi simplu mă imortalizam într-un stop cadru pe mine, nu femeia, ci […]