Jurnal de meloman grăbit și de jurnalist fugărit 1

Păi, să înceapă! Gizmo-ul Facebook-lui care îți arată ce făceai în aceeași zi acum un an, acum doi, acum șapte, dă pe afară de poze și comentarii dintr-o epocă în care Festivalul Enescu se aliniase la start. Start să fie și pentru această ediție!

Ziua bună se cunoaște de dimineață… Pardon, voiam să spun că Festivalul începe devreme… Hmm, nici asta nu era tocmai ideea de transmis. Pe armătura unui silogism, Festivalul bun începe devreme. La Matinalul TVR1, în cazul meu, unde am povestit despre ediția din acest an. M-am trezit vorbind în direct despre make-over-ul radical pe care i-l doresc Sălii Palatului, ca și când ar avea vreo importanță ce crede Constantinescu de la televizor… Am spus că îi aștept pe Daniele Gatti, Anne Sophie Mutter, Riccardo Chailly și Jordi Savall. „Și pe David Garrett?” Hmmm, nu neapărat în vârful preferințelor mele, dar da, și pe David Garrett… Și, evident, am vorbit despre deschiderea de astăzi, pe care am plăcerea și emoția să o prezint.

Se împlinesc zece ani de când am prezentat prima dată un concert al Festivalului. În 2007, gâtuit, stană, sloi de frică, făceam intro-ul și pauza concertului inaugural. „Bună seara, doamnelor și domnilor, sunt Marius Constantinescu” a devenit o propoziție pe care o spun des în septembrie și nu pot decât să sper că, de-a lungul timpului, a mai câștigat un dram de încredere, de carne, de aplomb.

Până diseară, însă, mă întorc cu gândul la cele trei interviuri prin care mi-am început oficial Festivalul de acest an. Înșirate unul după altul, storcoșite între pragul unei sosiri la aeroport și începutul repetiției generale de Oedipe. L-am cam chinuit pe Paul Gay, care nu-și mai găsea locul pe scaun și mai avea puțin și făcea poza finală rituală din mers. Omul murea de foame, a avut bunăvoința de a nu renunța la filmarea pregătită, dar nu neapărat și zâmbetul la purtător. Nu l-ar putea acuza nimeni, pentru că și franceza mea a fost una pruneuse, pas pulpeuse… L-a suplinit, însă, Ildiko Komlosi, exuberantă, empatică, extravagantă. Cu ea, m-am regăsit în plăcerea conversației, în melodicitatea limbii italiene și în confesiunile oferite cu lacrimă în colț de ochi, nu smulse. Dacă este, însă, un interviu care a reușit să șteargă impresia unui început nu foarte a mon gré, acesta a fost Sir Willard White. Nu spun că vocea lui vorbită e la fel de impresionantă precum cea cântată (and, boy, căutați Ol’ Man River cu el pe Youtube!), dar umple frazele profunde cu atâta substanță, uneori chiar frizând filozofia, că nu ai cum să nu îl însoțești pe drumurile pe care le deschide. Eu nu știu niciun alt artist liric care să fi avut șansa de a apărea alături de Royal Shakespeare Company. Și nu ducând tava, ci în însuși Othello, alături de Sir Ian McKellen. Sir Willard a fost Vocea primei mele zile de Festival. Prima zi înainte de prima.

Ne vedem diseară!

 

Acest text este publicat si pe liternet.ro

Comentarii

  1. Răspunde

    Enescu ramane un punct de referinta in muzica. Este greu de inteles….daca nu se respecta partitura nu vei intelege ce a dorit sa transmita Maestrul. Felicitari orchestrei londoneze, super interpretilor cu voci de aur dar….atmosfera a lasat de dorit. Niste fotografii de statui si temple antice invechite, luate aleatoriu, combinate cu forme geometrice lucrate pe calculator sunt departe de atmosfera enesciana. Parerea mea, este bine, pentru intelegere, sa patrundem noi in realitatea anilor ’50 si in realitatea epocii cand se petrece actiunea operei, decat sa aducem totul in 2017. Isi pierde si din forma si continut cat si din mesaj si maretia artistica. Enescu nu poate fii inteles cu imagini lucrate pe calculator traduse prin cuvantul „multimedia”…Va rog, Enescu este mai greu de interpretat si inteles in acuratetea lui, dar-mi-te sa mai apelam la ajutorul calculatorului, prin proiectii….neavenite. Oare ce a inteles un adolescent de 12 ani care a auzit, aseara, pentru prima data Oedip?!….

Scrie ceva frumos

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.