loader
Foto

„Biografii necesare”, cu artista Anca Boeriu: „Sunt, uneori, supărată pe mine, că nu am făcut destul la timpul potrivit” | VIDEO

TVR Cultural i-a invitat pe telespectatori duminică, 9 aprilie, de la ora 22.00, în atelierul artistei Anca Boeriu, în cadrul emisiunii „Biografii necesare”.

 

Biografii necesare

Un articol de Ileana Ploscaru Panait

Invitata celei de-a doua ediții a emisiunii „Biografii necesare”, produsă de Ileana Ploscaru Panait, este Anca Boeriu - graficiană și gravor, profesoară la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, fondatoare şi coordonatoare a Biroul Erasmus (2005 - 2011), reprezentanta pentru România la Trienala de Gravură de la Chamallier/Franța (din 2000), iniţiatoarea Bienalei Internaţionale de Gravură de la Bucureşti.

A studiat gravura - în multiplele ei tehnici - şi desenul cu apreciatul profesor şi artist Eugen Popa - la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”.

Este oare invitaţia în spaţiul de lucru atât de personal, atât de intim al unui creator o intruziune sau o nevoie de a-l cunoaşte… altfel? Anca Boeriu este o artistă ce pare cel mai uşor de dezvăluit prin invitarea la visare.

Pare dificil de alăturat gravura, atât de disciplinată şi laborioasă în procesul ei de execuţie, cu o noţiune atât de fulgurantă, de transparentă şi de iluzorie precum visul, vraja, aerul. Şi, totuşi, dorinţa de a o întâlni într-un loc în care toate aceste visuri se pot aduna, completa, povesti, adică în spaţiul în care lucrează zi de zi, m-a condus spre „Atelierul de vise”, din cartierul Silvestru.

(w882) Anca Boeri

TVR Cultural: Cum ţi-ai ales drumul către artă?

Anca Boeriu: Firesc. Întâi, liceul, apoi Institutul de Arte. Dar, după facultate, am făcut o oprire de zece ani, în care am crescut doi copii şi am fost gospodină cu normă întreagă. Mi-a luat ceva timp ca să înţeleg că nu mă puteam opri acolo. Că vreau ceva mai mult. Aşa am redescoperit atelierul de gravură „Podul” – dispărut între timp – şi pe colegii mei. Încet- încet, m-am întors la cine eram eu, de fapt.

Anca Boeriu face parte dintr-o generaţie valoroasă a artelor româneşti contemporane, ajunsă azi la maturitate, generaţia anilor ’80. Artist vizual, profesoară, manager cultural şi curator, Anca Boeriu este una dintre reprezentanţii acestei generaţii, care a confirmat că ocupă un loc distinct în arta plastica actuală.

---

Urmăriți mai jos această ediție a emisiunii „Biografii necesare”:

---

TVR Cultural: Ce înseamnă a fi artist?

Anca Boeriu: Nu cred că poate exista o formulă strictă. Nici nu mai ştiu dacă astăzi mai reprezintă o obligativitate. E foarte larg perimetrul şi apele sunt tulburi. Studenţii studiază acum doar trei ani, intră foarte devreme în mediul universitar. Unii merg mai departe de master, alţii, nu. Şcoala pe care am făcut-o noi era mai temeinică. Poate că era mai bine că intram atât de puţini. Aveam şansa să ne pregătim mai mult. Să ne maturizăm. Să ştim exact ce vrem de la meseria asta.

Peste ani, chiar dacă experimentele pe care le-a încercat au avut importanţa lor, ea rămâne fidelă gravurii. Dar nu gravurii de tiraj, ci unei experienţe mult mai cuprinzătoare, ce are legătura cu tehnica, laborioasă şi pretenţioasă, specifică tiparului înalt, gravurii pe metal sau litografiei. De la placa suport scrijelită, atacată, desenată, colorată, Anca Boeriu trece la distrugerea ei programată, prin decupare şi asamblare în surprinzătoare forme spaţiale cu o identitate proprie. Acest parcurs, deloc simplu, a necesitat multe acumulări, schimbări de limbaj, de accent, toate în ritmul şi spiritul transformărilor prin care a trecut viaţa sa.

Poveştile mărturisite pe hârtie, în metal, pe pânză şi în lut devin un jurnal, un confident tăcut şi fidel, prin intermediul căruia se poate destăinui sieşi şi celorlalţi cu o sinceritate debordantă. Poate, tocmai de aceea, propria existenţă se află în centrul multora dintre subiectele sale: serii de autoportrete şi mâini, subliniate de gesturi ample, teatrale, într-un contrast acuzator de alb şi negru sau alb şi roşu, fără nuanţe intermediare sau cicluri de „Dialoguri” între două personaje, de cele mai multe ori, antagonice şi contrastante.

(w882) Anca Boeri

„Acum fac şi ceramică. Modelez, ard, glazurez. Dar tot personajele din gravurile mele sunt. Vezi, orice am face, ne învârtim în cerc. Se leagă. E o lume. De fapt, gravura m-a condus şi spre obiect şi instalaţii spaţiale. Mi-ar fi plăcut să fac sculptură, dar, uite, că, totuşi, nu sunt departe. Mă regăsesc total în ceea ce fac. Arta mea nu este doar o confesiune, ci o reflexie a propriei vieţi”, a explicat Anca Boeriu.

„Atelierul de vise” este pus faţă în faţă cu „Atelierul de gânduri”, expresia devoalării asumate a unui univers interior populat nu o dată de angoase ce biciuiesc simţurile şi risipirile. Anca Boeriu nu este un artist ce pune/impune o distanţă între ea şi spectator, ci, mai degrabă, incită la introspecţie şi revelaţie.

Seriile mari de gravuri imprimate pe hârtie manuală, personajele decupate în placa de metal, picturile în culori de o monocromie vibrantă dovedesc că arta nu este pentru ea doar un mod de expresie, ci un întreg univers populat cu lumi diverse şi contradictorii, nostalgice şi hotărâte, în acţiunea lor constructivă.

Tehnicile grafice - în care artista excelează -, presupun o complexitate deosebită, un meşteşug ce se cere pe deplin însuşit, în cel mai tradiţional sens cu putinţă. Este o modalitate prin care poate experimenta în multiple feluri, prin care şi-a extins capacitatea de exprimare, ajungând la sculptură, pictură şi instalaţie. Plăcile de metal gravate şi decupate devin forme independente, tridimensionale, ce se compun în ample obiecte spaţiale.

Folosesc gravura ca pe un punct de plecare. Nu fac tiraje. Nu mă interesează. Ştii că un colecţionar serios, când îţi cumpără tirajul, achiziţionează şi placa pe care scrijeleşte un „X” mare, ca să nu mai poată fi imprimate alte exemplare ale lucrării. Eu, după ce folosesc plăcile, le decupez. Adică, fac un altfel de „X”. O anulez ca tiraj şi devine un obiect de metal”, a arătat artista.

„Atelierul de vise” al Ancăi Boeriu peste pragul căruia am fost invitaţi să trecem nu este doar un titlu, ci semnificaţia profundă a unui spaţiu de protecţie şi creaţie. Locul unde artistul trăieşte şi lucrează, ghidat doar de gândurile şi sentimentele lui, ca un răspuns la echilibru, dar, de cele mai multe ori, la agresivitatea unei lumi tulburate.

(w882) Anca Boeri

TVR Cultural: Cum te defineşti acum?

Anca Boeriu: Foarte curioasă şi dornică să fac multe lucruri. Să lucrez, să continui cu studenţii mei, de la care primesc multă energie, să fac expoziţii, să călătoresc. Regret că, poate, uneori, am pierdut timpul. Dar, poţi să ştii dacă chiar şi atunci a fost cu adevărat o pierdere sau poate doar o acumulare tăcută, care-şi arată roadele abia acum. Aş vrea să am mai mult timp. Dar nu este un regret. Este o constatare.

Unul dintre răspunsurile posibile la fragilitatea bine controlată a lumii în care suntem nevoiţi să trăim este acela al retragerii şi învestirii unui astfel de spaţiu cu funcţia simbolică de „univers personal”. Aici, artistul îşi poate găsi centrul de greutate, pornind de la lucrurile simple din viaţă – de la relaţiile cu familia şi cu prietenii. Aici, îşi poate găsi liniştea şi putinţa de a fi, de a visa, de a evolua.

*** Emisiunea poate fi urmărită la TVR Cultural, duminică, 9 aprilie 2023, de la ora 22:00 (în reluare - miercuri, 12 aprilie 2023, ora 5:30) şi la TVR+.

 
Concursul „Enescu”: Concertul final al Masterclass-ului de dirijat, un regal de muzică simfonică, în direct la TVR Cultural

Vineri, 27 septembrie, TVR Cultural a difuzat, în direct de la Ateneul Român, concertul final al Masterclass-ului de dirijat, organizat de ...

Concursul „Enescu”: Roman Lopatynskyi, unul dintre cei mai lăudați tineri muzicieni din Ucraina, este câștigătorul Secțiunii „Pian”

Muzicianul Roman Lopatynskyi, din Ucraina, a fost desemnat câștigătorul Secțiunii „Pian” din cadrul Concursului Internațional „George Enescu” - ...

Concursul „Enescu”: TVR Cultural a difuzat, în direct, finala la pian

TVR Cultural a difuzat în 22 septembrie, de la ora 18.00, finala Secțiunii „Pian” din cadrul Concursului Internațional „George Enescu”. Cei trei ...