Între 18 și 22 decembrie, TVR Cultural le-a adus telespectatorilor dialogurile Danielei Zeca Buzura cu scriitoarea Carmen Firan, diplomatul Emil Hurezeanu, actrițele Rodica Mandache și Mariana Mihuț, acad. Nicolae Noica, inginer constructor, și artista Maria Coman.

 

Un text de Ileana Ploscaru Panait, producătoarea „Mic dejun cu un campion”

Carmen Firan - scriitoare (ediție din 2019)

• Luni, 18 decembrie, ora 10:00

„A te simţi liber înseamnă să ştii să-ți ții mintea clară și sufletul sănătos’’. Aşa a gândit, probabil, Carmen Firan, când, deja cunoscută în România, a decis că, totuşi, trebuie să facă un pas mare, dincolo de constrângerea impusă de graniţe.

S-a stabilit din 2000 la New York şi, cu perseverenţa sa fără margini, a reuşit ceea ce multora dintre compatrioţi nu li se întâmplă într-o viaţă: să se afirme, să scrie, să fie publicată, apreciată, premiată.

O schimbare totală, de mileniu, de secol, de viaţă: „Cărțile au timpul lor. Sau autorii au o relație temporală cu opera lor. Le adoră când sunt proaspăt născute și se înstrăinează de ele, pe măsură ce se învechesc’’, spunea Carmen Firan, scriitoare, jurnalistă, poetă, dramaturg și scenaristă, invitată, în 2019, la „Mic dejun cu un campion”.

Atunci, scriitoarea tocmai lansase „În apele facerii”, un volum scris cu gândul la perioada în care ea s-a decis că are un alt destin, departe.

***

Emil Hurezeanu - scriitor și diplomat (ediție din 2019)

• Marti, 19 decembrie, ora 10:00

„Jurnalistul este un intermediar, un mediator. Nu un invitat”,  arăta Emil Hurezeanu, scriitor, jurnalist și diplomat, în prezent ambasadorul României în Austria (din 2021).

Dialogul Danielei Zeca Buzura cu Emil Hurezeanu, invitat la „Mic dejun cu un campion” în 2019, când era ambasadorul României în Germania, a pornit de la cartea „Pe trecerea timpului, Jurnal politic românesc - 1996-2015”, continuând apoi cu o discuție despre destinul colectiv și cel personal, despre trecut, prezent și viitor. Consultați CV-ul lui Emil Hurezeanu, publicat pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, aici.

***

Actrița Rodica Mandache (ediție din 2019)

• Miercuri, 20 decembrie, ora 10:00

Rodica Mandache este o actriţă îndrăgită de public, dar şi de colegii de breaslă, care mărturiseşte, fără urmă de emfază: „Dragostea mea pentru teatru îmi este ca un filtru pentru toate trăirile şi viaţa mea”.

Memoria arhivei TVR tezaurizează multe dintre apariţiile sale în spectacolele „Teatrului TV”, roluri principale sau secundare care au făcut şcoală printre generaţiile care i-au urmat. Este celebru rolul lui Doruleţ, din comedia romantică „Visul unei nopţi de iarnă”, de Tudor Muşatescu, jucat alături de Florin Piersic, în 1980, când a fost înregistrată piesa în platourile TVR, în regia lui Dan Necşulea.

A jucat multe partituri pe scene de prestigiu din România la Teatrul Odeon, Teatrul Mic, Teatrul „Maria Filotti” din Brăila, Teatrul „Barbu Delavrancea”, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi, Teatrul Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti, Teatrul Nottara, Teatrul Municipal „George Bacovia” din Bacău.

Sunt notabile colaborările sale cu teatrul radiofonic, vocea sa inconfundabilă făcând textele să vibreze de o subtilă încărcătură emoţională. Cinematografia, de asemenea, a distribuit-o în numeroase roluri, debutând în 1963 în lungmetrajul „Un surâs în plină vară”; cele mai multe de plan doi, dar care au marcat valoarea generală a filmului.

„Actoria este meserie pentru oamenii norocoşi”, spunea ea în 2007, când era răsplătită cu Premiul UNITER pentru cea mai bună actriţă într-un rol secundar, pentru rolul Adel din piesa „joi.megaJoy”, de Katalin Thuroczy, pusă în scenă la Teatrul Odeon din Bucureşti.

***

Acad. Nicolae Noica (ediție din 2021)

• Joi, 21 decembrie, ora 10:00

Academicianul Nicolae Noica, actualul director al Bibliotecii Academiei Române, şi-a luat rolul în serios, depăşind statutul de „loc călduţ al unei poziţii privilegiate” - cum este percepută de regulă o astfel de demnitate publică - şi a deschis larg uşile acestei instituţii de prestigiu, prin cercetarea şi punerea în valoare a arhivelor, descoperirea unor artefacte noi ce nu mai fuseseră cercetate până atunci, un amplu program de digitalizare, precum și editarea revistei „Tezaur”.

„Biblioteca Academiei Române e pentru mine o doua casă”, spunea Nicolae Noica, invitat la „Mic dejun” în 2021.

Pe lângă activitatea de bază de inginer constructor, din 1972, a început să predea la Facultatea de Construcții Civile și Industriale - Catedra de Statistica Construcțiilor, unde a fost profesor până în 1990. Din 1983 este membru al Comitetului Român de Istoria Științei din cadrul Academiei Române, unde, în 1991 este numit în calitate de vicepreşedinte. După Revoluţie, a lucrat ca inginer - inspector de stat, a fost șeful Inspecției pentru Calitatea Construcțiilor pe Teren şi membru al Comisiei Naționale a Monumentelor membru al Asociației Generale a Inginerilor Români (1990 - 1994), ministru al Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului – MLPAT (din decembrie 1996 – până în decembrie 1999), membru în Consiliul Director al Fundației ’’Academia Civică’’.

A publicat peste 70 de articole de specialitate în diverse reviste din domeniu și nu mai puţin de 18 cărţi.

„Nu tineretul este de vină pentru că nu ştie, ci noi, ăştia mai vârstnici, care ştim şi care trebuie să le spunem şi să le arătăm’’, spunea academicianul Nicolae Noica.

 

 

***

Actrița Mariana Mihuț (ediție din 2021)

• Vineri, 22 decembrie, ora 10:00

„Întotdeauna, pe primul plan, a fost profesia”, spunea actrița Mariana Mihuț, invitată la „Mic dejun” în anul 2021. Este admirată de mulți ani pentru rolurile sale în spectacole de teatru şi televiziune, în filme memorabile, în recitaluri de poezie.

Memoria Televiziunii Române tezaurizează momente unice în care a jucat în distribuţii de notorietate. Colegi pe scenă şi parteneri în viaţa civilă, Mariana Mihuţ şi soţul ei, actorul Victor Rebengiuc, nu s-au înfruntat niciodată. Amândoi, prezenţi în platoul emisiunii, la patru ani distanţă, şi-au mărturisit dragostea, preţuirea, admiraţia pentru performaţa celuilalt şi a lor împreună, bucuria dăruirii şi a echilibrului în cuplu, satisfacţiile profesionale şi personale ce le-au definit cu adevărat, existenţa.

„Am avut parte de dragoste toată viaţa mea, chiar şi în clipe de cumpănă sau, mai ales, în momente dificile. Dragostea e benefică, vindecă, înnobilează. Victor e un soţ minunat, un tată şi un bunic grijuliu”, spunea Mariana Mihuț.

Montările unor spectacole de referinţă sau a unor pelicule ce rămân în istoria cinematografiei românești, în care Mariana Mihuţ a evoluat sub îndrumarea unor regizori de primă mână, precum Liviu Ciulei sau Lucian Pintilie, înseamnă o adevărată şcoală de teatru sau film. Nu s-a risipit în proiecte conjuncturale. A încercat întotdeauna să evite ce era de evitat. Prezenţa ei în distribuţie face, cu siguranță, diferenţa între un spectacol de succes sau o reprezentaţie oarecare. Cu un deosebit spirit autocritic, ea şi-a construit cariera cu răbdare, perseverenţă şi performanţă.

„Cel mai important lucru pe care l-am aflat de la această actriţă e că orice, pe scenă sau în viaţă, se face cu dragoste. Cu dragoste pentru oameni, cu dragoste pentru artă, cu dragoste pentru familie”, scria regizorul Yuri Kordonsky despre Mariana Mihuţ.

***

Maria Coman – solistă de muzică psaltică

• Duminică, 24 decembrie, ora 10.00
• Sezonul 18, episodul 11

Cu concerte în Franţa, Germania, Austria şi în alte părţi ale lumii unde diaspora românească este foarte numeroasă, pe scene prestigioase - precum Musikverein din Viena, dar şi pe cea a Ateneului Român, peste numai şase zile -, Maria Coman este deja un nume cunoscut şi apreciat pentru calităţile vocale şi pentru prezenţa sa carismatică şi graţioasă.

Absolventă de filologie, dar şi de jurnalism şi limbi străine, Maria Coman a început să-şi valorifice calităţile vocale prin participarea timpurie la diverse concursuri muzicale, unde a cântat muzică pop sau jazz. La numai 20 de ani părea că drumul ei era deja trasat, însă întâlnirea cu un părinte bătrân şi înţelept, care i-a vorbit cu blândeţe și dragoste i-a schimbat total nu numai viaţa, ci şi parcursul profesional, îndreptând-o către o muzică inabordabilă multor interpreţi.

Maria Coman a devenit una dintre cele câteva interprete – dacă nu cumva unica – care abordează acest tip repertoriu psaltic, ce ne întoarce din nou la tradiţia bizantină. Nu a fost niciodată o muzică uitată, pentru că ea se cântă în bisericile ortodoxe dintotdeauna, dar Maria Coman a reuşit s-o facă înţeleasă, s-o extragă din spaţiul liturgic şi s-o apropie de percepţia contemporanilor.